Biserica Secaturi

Biserica Secaturi

Biserica Secaturi este una dintre minunatele biserici din judetul Valcea, renumita in primul rand pentru frescele acesteia care ii reprezinta pe filosofi si pe sibile, infatisate pe peretii exteriori. Desi nu se stie, cu exactitate, de unde vine numele acestui sfant locas de cult, cu hram ce se praznuieste la 15 august, anume Adormirea Maicii Domnului, se pare ca monumentul a preluat denumirea de la o vale situata la est de el, secata cu timpul.

Biserica parohiala Secaturi este situata in catunul cu acelasi nume al satului Costesti, ridicata pe un promotoriu inverzit, in locul numit “la Darla”, intre Valea Secaturilor si Valea Lupului. Spre biserica se poate ajunge parcurgand cei 150 metri in panta ai drumului catunal, ce se desprinde spre dreapta, din drumul comunal DC 150 Costesti – Pietreni.

Biserica Secaturi – scurt istoric

Pe o piatra, recuperata la constructia noii biserici si incastrata pe latura sudica a temeliei pridvorului, se poate citi, in cifre slavone, anul 7176 (=1668), probabil anul ctitoriei unei si mai vechi biserici din zid, construita pe vremea cand Paisie era egumen al Manastirii Bistrita Olteana.

Despre biserica anterioara celei noi din Secaturi, se cunosc doar datele din inscriptia vechii pisanii a acesteia, ce a fost salvata si incastrata in peretele nordic al altarului, la exterior: “Aceasta sfanta biserica, unde se praznuieste hramul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu, s-a zidit din temelie in zilele Pre Inaltatului Domn Io Constantin Alexandru Ipsilant voievod, si a Prea Sfintiei Sale chir Nectarie, egumenul Manastirii Bistrita, intru a sa vecinica pomenire, la leat 1803, august 21.”

Lacasul de cult era acoperit cu sindrila. Biserica Secaturi din 1912-1919 s-a ridicat, pe locul vechii biserici din zid, de catre Preotul arhimandrit Constantin Bistriceanu, egumen al Manastirii Bistrita Olteana. Candva, intre anii 1870-18804, diaconul Ilie Popescu a daruit bisericii “Ohctoihul cel mare”. Preotul Ion Mihailescu a fost cel care a dus la bun sfarsit constructia acestui sfant locas de cult, salvand tot ce se mai putea salva din vechea constructie.

Biserica Secaturi – arhitectura

Biserica Secaturi, asa cum arata ea astazi, renovata in anii 1925, 1932 si 1966, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este o biserica durata in zid, in plan triconic, in stil bizantin-brancovenesc, a carei forta de atractie o constituie cel de-al treilea registru al sau, de la exterior, unde sunt zugravite chipuri de Sfinti, Sibile, Filozofi, in panouri cu fundul adancit, terminate la partea superioara cu cate un arc in plin cintru.

Pe peretii exteriori se vad urmatoarele chipuri: Maica Domnului la rasarit, in dreptul Sfantului Altar, Sfantul Arhanghel Gavriil, Proorocita Ana, Sibila Persica, un Inger (pe absida de sud a Sfantului Altar), Sibila Samiea, Sibila Delfina, Sibila Himerie, Sibila Libina, Sibila Frichia, Filozoful Platon, Filozoful Filon, Filozoful Aristotel, Filozoful Ermis, Filozoful Solon, Filozoful Plutarh, Filozoful Deosien, Filozoful Apolon, Filozoful Afroditini, Filozoful Achidin, Sfantul Prooroc Solomon, Sfantul Prooroc David, Sfantul Pavel, Sfantul Petru, Sfantul Prooroc Aaron, Sfantul Prooroc Moise, Sfanta Mucenita Alecsandra, Dreptul Melkidesec, Dreptul Trovit, Dreptul Iov, Dreptul Isus Navi, Filozoful Erifu, Filozoful Saitu, Filozoful Stoik, Filozoful Tuchitid, Filozoful Ipocratie, Sibila Tofica, Sibila Lefica, Sibila Tiburtina, Sibila Evropea, Sibila Helespondica, un Inger (pe absidiola de nord a Sfantului Altar), Sibila Cameia, Sfanta Proorocita Clida, Sfantul Arhanghel Mihail.

Monumentul, de o simplitate eleganta si impunatoare, se compune dintr-un exonarthex (sau pridvor), inchis cu geam pe laturile dinspre N-V si S-V, ce se sprijina pe sase stalpi dreptunghiulari, in fata grupati si pictati simetric, doi cate doi, de-a dreapta si de-a stanga intrarii, iar in spate doi, cate unul lat, cat doi stalpi din fata, de-a dreapta si de-a stanga.

Stalpii au capitele realizate in stil doric, fiind legati, intre ei, prin arce in plin cintru si prin tiranti: Pe cei doi stalpi din spate, ce incadreaza usa principala de acces in biserica, sunt zugravite, in stanga, la nord-vest, imaginea Raiului, iar in dreapta, la sud-vest, Munca de veci.

Ampla panorama a muncilor iadului este incomparabil mai dramatica, mai violenta, in linie si culoare, decat linistitul paradis din stanga pridvorului. Suferinta are mai multe forme si trepte decat fericirea.

Cei sase stalpi sustin calota sferica de deasupra, unde apare zugravit Iisus Hristos Emanuel, calota peste care se ridica turla ce serveste si de clopotnita. Iisus Hristos Emanuel este Iisus Hristos reprezentat copilandru, invesmantat in hiton si imation, stand in glorie, binecuvantand cu ambele maini.

De asemenea, cladirea este alcatuita dintr-un pronaos, un naos cu doua abside, una la sud si alta la nord, fiecare avand cate o fereastra, fara vitralii. Lacasul de cult are un Altar, cu doua abside (la nord: Proscomidiar, la sud: Diaconicon sau Vesmantar) si o absida la est. Altarul are trei mici ferestre, fara vitralii.

Biserica are doua turle, una pe naos si alta pe pridvor. Turla cea mare, poligonala, de pe naos, se ridica pe un tambur care, ca si la Manastirea Tismana, ori la Biserica Episcopala de la Arges, este de sectiune octogonala. Turla are fetele tratate intr-o serie de firide retrase succesiv catre interior, separate prin colonete cu capitele realizate in stil doric, legate, la partea superioara, prin arcaturi. Turla de pe pridvor este de forma patrata, cu cate doua ferestre pe fiecare latura, cu ancadramente de piatra la partea superioara a acestora, in forma de acolada franta, in maniera brancoveneasca. Ea este acoperita cu o calota sferica, fiind impartita in doua registre. In primul registru este zugravita icoana hramului bisericii.

Deasupra usii principale de acces in biserica, se afla pisania acesteia, pisanie semnata de pictorul Ilie Dumitrescu, cel ce, intre anii 1918-1919, a zugravit aceasta monumentala constructie, in ulei de nuca: “Aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Biserica, unde se praznuieste hramul Adormirii Maicii Domnului, s-a construit din nou din temelie in 1912, luna iunie, in zilele M.S. Regelui Carol I, cu binecuvantarea P.S. S.P. Episcop al Ramnicului D.D. Ghenadie Georgescu; s-a facut temelia si zidul si s-a intrerupt construirea in anul 1913, decretandu-se mobilizarea cu Razboiul Balcanic; s-a continuat lucrarea in anul 1914 si 1915; pana la 1916 s-a facut acoperisul si turla din mijloc si s-a intrerupt constructia prin decretul mobilizarii cu Razboiul European. In timpul razboiului, s-a terminat constructia, in anul 1917, si s-a terminat definitiv in anul 1919, in zilele M.S. Regelui Ferdinand I si P.S. S.P. Episcop al Ramnicului Antim Petrescu. S-a sfintit la 1919, luna nov., 15, de catre P.S. S.P. locotenent Alecsie S. Craioveanu al Ramnicului. Intreaga constructie si toate impodobirile s-au facut din osteneala si cheltuiala ctitorilor si donatorilor crestini, prevazuti in Inscriptiunea din interiorul bisericii.”

Inscriptiunea din interiorul bisericii, din pronaos, de deasupra usii de acces, enumera 116 persoane, astfel: “Pr. Sacerdoteanu, Pr. I. Mihailescu, Gr. Stanescu, Gr. N. Voineag, Pavel Grigorescu, Procopie Cozmescu, Gheorghe Paunescu, Ilie Dumitrescu, Gheorghe Darla, I.M. Slabu, Gh. Istocescu, Ion D. Voineag, D. Nistor, Constantin D. Stanescu, Procopie T. Florescu, Gh. Cosmescu, V. Lacraru, Maria Anghelescu, N. Iacovescu, Isaia Ionescu, T. Stanescu, Constantin Nita, Calistrat Paunescu, Eftimie D. Sandu, D.A. Ilea, N.H. Culia, Danil Cracana, Margareta Cracana, Zamfir Ungureanu, Ana Predoiu, Constantin Hirizan, N. Calin Cracana, Vasile al Popii, Gh. al Popii, N. Florescu, Constantin D. Cracana, Filofteea C. Cracana, I. si N. Ciurea, C. Beletescu, N. Beletescu, I. Blidescu, Maria Cristescu, Ion N. Butoi, D. Duduca, N. Olariu, I.C. Dobrinescu, Ecaterina Copaci, Ion C. Copaci, Anghel Carstoiu, Gheorghe Carstoiu, Ion C. Beletescu, Constantin C. Fulgescu, Gh. Mofanu, Popa Nicolae, I. C. Avram, N.I. Istocescu, Petru Ilea, N. Mihailescu, Nistor Fulgescu, N.D. Popescu, fam. Dumitrescu, Elisabeta Istocescu, Caliopie Popescu, Elena N. Soghin, Ecaterina Cracana, D. Ciorgan, C. Predoiu, I. Predoiu, Mihai Predescu, Ioana L. Predoiu, Maria Darla, Conatantin Robu, Anastasia C. Ciobanu, Toma Cheroneson, Pr. N. Lazarescu, Pr. Constantin Pretulian, Ioachim Popescu, N. Huidu, Anton Stoicanescu, Pavel Dumitrescu, Mihai Popescu, Gh. Grigorescu, Ion Colniceanu, S. Colniceanu, D. Stanescu, Ileana Cracana, N. Jidoveanu, I. Schiteanu, Danil Colniceanu, Ilarion Cracana, Gheorghe Alecu, Grigore Castravete, Simion Balotescu, D.I.C. Duca (Bucuresti), Varvara – Monahia, Elena I. Georgescu (Horezu); Pr. Chesarie Popescu (Arnota), Maica Eftimia Popescu (Horezu), Cosma Perla (Tomsani), Alexandru Craciun, V. Raducu, I. Diaconescu (Tomsani), Ion Gheorghe Chimis, Gheorghe al Dumitrii (Barbatesti), I.A. Combrea (Romani), Ion Labau, Maria Labau, Ilie Sacerdoteanu, Grigore T. Baros, Ion Ilea, Gheorghe Florescu, Gheorghe Diaconescu, Nicolae Loghin, Iulian Colniceanu, Victor Fulgescu.”

Biserica Secaturi – filosofii si sibilele

Filosofii poarta costume de cavaleri medievali, altii par, mai degraba, niste magicieni in vesminte lungi. Au coroana pe cap, simbol al maiestatii spiritului, si filacter desfasurat, cu inscriptia profetiei lor.

Sibilele au capul descoperit, pieptenatura inalta, rochie lunga cu guler rasfrant si maneci scurte pana la cot, cingatoare cu pafta dubla de argint. Ele isi etaleaza profetiile pe suluri desfasurate.
Filosofii si sibilele sunt singurii reprezentanti ai lumii pagane, dinaintea erei crestine, care s-au bucurat de cinstea de a fi reprezentati in pictura bizantina, de a figura pe suprafata exterioara a zidurilor bisericii, alaturi de persoane sfinte din Vechiul Testament, ca unii care n-au facut parte din biserica, dar care au dorit-o, au prevestit-o (desi in chip nebulos), avand deci un oarecare rol in pregatirea psihologica intelectuala a lumii, pentru venirea si primirea lui Mesia.

Chipurile reprezentantilor ilustri ai filosofiei pagane demonstreaza, totodata, zadarnicia intelepciunii omenesti de a realiza mantuirea neamului omenesc, ca fiind astfel rusinata de simplitatea sau nebunia Evangheliei crestine, despre care vorbea Sfantul Apostol Pavel: “Lumea n-a cunoscut prin intelepciune pe Dumnezeu” (I Corinteni 1, 17-30).Potrivit “Erminiei Picturii Bizantine”, tiparita dupa versiunea lui Dionisie din Furna, textele asociate filosofilor si sibilelor sunt urmatoarele:

a) Sibila Persica zice: “Iata va veni ziua cea prea-luminata, in care Domnul cel de veci, pentru pacatele tuturor, va fi trimis si va vietui (in lume) trupeste. O domnita il va avea si il va hrani la sanul sau, ca asa este hotarata taina randuielii dumnezeiesti.”

b) Sibila Samiea spune: “Iata, va veni in lume catre noi Domnul cel bogat din ceruri se va naste din stapana, Maica Fecioara, (careia) se cade ca fiecine sa-i dea lauda; il vor cunoaste ingerii, cerul si pamantul.”
c) Sibila Delfina zice: “O, omule, cunoaste pe Domnul tau! Va veni prooroc pentru mantuirea ta: acela va lumina toata lumea cu invatatura sa; cade-se dar ca fiecine sa-si aduca aminte de dansul. Cu lucrare dumnezeiasca se va naste din fecioara si va racori inimile credinciosilor.”

d) Sibila Himerie arata: “Fecioara, in veacul ce se iveste, va fi intru stima omului, noi toti o vom cinsti, va tine in maini pe imparatul, caruia ii vor aduce daruri cei trei crai drept-credinciosi.”

e) Sibila Libina spune: “Iata, proorocul cel de hotar, de sus din nori, se va naste din curata fecioara, si pe noi ne va impaca cu Dumnezeu Tatal.”

f) Sibila Frichia zice: “Vazut-am pe Domnul cel mai inalt decat toti, fiind foarte manios spre lumea facatoare de rele; vrut-a sa piarda pe oamenii cei rai si iarasi va face fratie cu dansii; trimite-va pe ingerul sau la fecioara ca sa-l primeasca cu credinta; mai inainte de veci, lui Dumnezeu ii este foarte drag ca sa ia trup din fecioara si sa-l faca jertfa pentru ai sai, si vrea sa-i puna la bine pe oamenii cei curati, vietuind vesnic.”
g) Filosoful Platon spune: “Cel batran tanar si tanarul batran, Tatal e intru fiul si fiul in tatal; cel unul se imparte in trei si cei trei sunt unul, fara de trup, care se intrupeaza si se naste facator al pamantului si pamantul l-a facut cer.”

h) Filosoful Filon spune: “Aceasta este fara de asemanare mai mare decat cerul; izvor neincetat si foc nemuritor, de care se cutremura cerurile, pamantul si marea, si adancul, tartarul si demonii; si este insusi (a tot parinte, cel fara de) tata, intreit fericit.”

i) Filosoful Aristotel spune: “Firea nasterii lui Dumnezeu este fara de truda, caci de la sinesi se infiinteaza insusi Cuvantul.”

j) Filosoful Ermis spune: “S-a facut din pamanteni pogorand prea mare apa, pre neam a luat mila, pre cuvantul cel prea covarsit sa-l intelegeti pricina.”
k) Filosoful Solon zice: “Candva tarziu, va veni cineva pe acest pamant de multe izvoade, si fara de prihana se va face trup, cu dumnezeire; si fara de sovaire patimind, va sfarama hotarul cel fara de vindecare al stricaciunii; si acesta se va face din pizma poporului necredincios, si pe-o inaltime va fi rastignit si el cu blandete le va patimi pe toate, de buna voie suferindu-le.”

l) Filosoful Plutarh spune: “Langa cel peste toate si fara de covarsire, nu se intelege nimic in contrariu, cuvantul este de sinesi, iar nu de la altul. Si limpede se facu dovedirea cum ca intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu cuprinde toate marginile pamantului.”

m) Filosoful Apolon zice: “Eu vestesc in treime pe unul singur Dumnezeu, care carmuieste dintru cele inalte, al caruia cuvant este fara de moarte si va fi zamislit intru neispitita fecioara, pentru ca acesta va veni intocmai ca o sageata purtatoare de foc, pe toata lumea o va vana si o va aduce in dar Tatalui. (Nu din sine-mi vorbesc a vorbi acestea, ci ceea ce era sa vorbesc nu pot, fiindca cu tarie sunt tinut si proorocesc nevrand).”
n) Sfantul Prooroc Solomon spune: “Intelepciunea si-a zidit casa. Gura celui drept rodeste intelepciune.”

o) Sfantul Prooroc David zice: “Cat s-au marit lucrurile tale, Doamne, toate cu intelepciune le-ai facut.”

p) Sfantul Prooroc Moise spune: “Veseliti-va, ceruri, impreuna cu el, si va inchinati lui toti ingerii lui Dumnezeu.”

q) Filosoful Tucidide spune: “Deci unul este Dumnezeu, lumina intelegatoare si a acestuia (este) cantarea cantarii. Spre a intelege, acesta pe toate le cuprinde intru unul, ca nu este alt Dumnezeu, nu inger, nu intelepciune, nu demon, nu-i alta fiinta, ci numai (singur) Domnul este si ziditor al tuturor, si intru tot desavarsit cuvant; bun roditor din cel bun roditor, acesta, coborandu-se deasupra firii, a facut apa buna de rodire.”
r) Sibila Tiburtina zice: “Dumnezeu cel drept mi-a dat aceasta vorba mie, ca sa arat lumii pe fecioara cea luminata, care va naste pruncusor in Betleem, si fecioria aceleia nu se va vatama. Sfanta este si destoinica, si va hrani pruncul cu lapte de la sine.”

s) Sibila Evropea zice: “In lume asa va veni cuvantul cel din veci, ca sa fie de folos credinciosilor sai: de la Dumnezeu din cer va fi trimis in pantecele fecioarei cele imbunatatite si va trece prin munti si prin vai mari, si va fi aici nu putina vreme.”

t) Sibila Helespondica zice: “Cand am cumpanit despre ceva, (am pus) pe fecioara in mare cinste, ca fiind destoinica de acest dar al sau, cu randuiala Domnului celui intelept. Si va cumpani Domnul pe slujnica sa cum va veni intru pantecele ei ca intr-o camara; si nasterea lui este foarte insemnata, asa cum ca tocmeala lui Dumnezeu este ascunsa oamenilor din naintea lui, ca mare minune se va arata, cand va spune fecioara lucru ca acesta.”
u) Sibila Cameia spune: “Acestea sunt cuvintele cele de pe urma, sunt adevarate si vor fi in veci, care ne insemneaza noua pe Imparatul si ne fagaduiesc venirea lui in lume, care cu pace va locui cu noi si va fi cu mila spre toata lumea; va primi pe el trup omenesc&, va lua pe fecioara de-i va fi lui maica cu adevarat ne va intrece pe noi fecioara aceea cu destoinicia; pentru aceea aici va dobandi pe el Domnul sau cel de sus din cer, in pantecele sau cel curat.”

v) Dreptul Tovit spune: “Preamariti acum pe Dumnezeu, caci eu ma inalt la Cel ce m-a trimis, si scrieti intr-o carte toate cele ce s-au savarsit. Ca milostenia izbaveste de la moarte si nu te lasa sa te pogori in intuneric; Popoare multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu cu daruri in maini, cu daruri ce aduc Imparatului Cerului.”
w) Dreptul Iov spune: “Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce pe pamant. Domnul a dat, Domnul a luat! Fie numele Domnului binecuvantat.”

Biserica Secaturi – pictura

Pictura bisericii, restaurata prin grija Preotului-paroh Victor-Ovidiu Muresan, impresioneaza prin claritate, precizie, colorit, tehnica executiei (echilibru compozitional, rezolvat simplu, sobru, cu desen viguros1) si tematica abordata pe un fond rosu-grena, sfintii aparand zugraviti in mari tablouri bine delimitate, in culori vii, dar totusi calde, armonioase, care plac ochiului, dar, mai ales, sufletului. Monumentul este pictat in stil bizantin.
Initial, biserica a fost pictata in ulei de nuca. In prezent, ea este pictata in ulei de in, protejata impotriva fumului, a umezelii, cu vernis. Pictura a fost restaurata de artistul Tavrea Gheorghe, locuitor al comunei Stroesti, judetul Valcea.

Figurile, aproape intotdeauna vazute din fata, se prelungesc in ovale in care se deschid ochi mari ficsi, ce par ca ar vedea mai departe decat oamenii obisnuiti: privesc blajin si melancolic; fruntile lor, obrajii si barbiile par a fi ale strabunicilor nostri, au in ele ceva uman, care incalzeste, mangaie sufletul. Din scenele pictate sub forma tablourilor lipseste abundenta de personaje biblice, dar este un desen excesiv de incarcat, de un hiperrealism naiv.

Pictorul a avut curajul sa transpuna pe zidurile bisericii chipul omului, care corespunde ideii de frumusete clasica, de a folosi culorile vii, de a da mai multa expresivitate personajelor biblice. Portretele sunt tratate intr-o maniera mai realista, sunt mult umanizate. Pentru costume si accesoriile de costume s-a folosit mult auriul si galbenul.

Biserici Biserici Oltenia Oltenia , ,

Related Listing

Place Your Review

Rate this place by clicking a star below :

Send To Friend

Verificare cod
captcha image

Send Inquiry

Verificare cod
captcha image

CONTACT

Simply Travel
Telefon: 0745 755 968 / 0230 523523
Email: office@simplytravel.ro
Licenta de turism: TO 5787/28.03.2011
Brevet de turism: 16856/30.07.2010
Polita de asigurare: nr. 29931/23.10.2014-22.10.2015 (OMNIASIG VIG SA)

CONTRACTUL CU TURISTUL (click pentru descarcare)