Mănăstirea HUMOR

Mănăstirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. În pădurile nesfârşite de la poalele Obcinei Mari, Oană, vornicul de la Suceava, întemeia loc de rugăciune pe valea râului Humor după 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Mănăstirea Humor s-a bucurat de veniturile pe care le avea moştenite încă de la ctitor şi de la fiii săi, fiind confirmate şi de Ştefan cel Mare printr-un hrisov datat 25 aprilie 1475 (cinci sate, un munte, o slatină şi o prisacă). Se mai văd ruinele zidurilor primei ctitorii în vecinătatea actualei biserici a Mănăstirii Humor construită în 1530 “cu cheltuiala şi osteneala” logofătului Teodor Bubuiog şi a soţiei sale Anastasia, după cum menţionează pisania aşezată la intrare.

Pictura interioară, cel puţin parţial realizată de “Toma, zugrav de Suceava” (1535) păstrează schema iconografică accentuând mişcarea şi umanismul expresiilor (Cina cea de taină – adsida altarului, Ospeţia lui Avram – conca de sud, Tabloul votiv, Maica Domnului – cupola pronaosului). Sunt remarcabile icoanele de factură bizantină (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele gropniţei) şi pietrele de mormânt.

Pictura exterioară vădeşte pe deplin arta meşterului Toma – cele mai vechi fresce în aer liber din Bucovina, unde, preciza istoricul Vasile Drăguţ, “…îşi spune cuvântul o sărbătorească orchestraţie de culori calde, pe suportul cărora roşul se detaşează cu strălucire”. Unică prin valoare în pictura noastră veche este imaginea Maicii Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot în pridvor Judecata de Apoi se lasă privită şi din afară, luminată prin arcade. Dacă peretele nordic a fost în mare parte şters de intemperii, cel dinspre sud se constituie într-un real tezaur.
Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupă majoritatea suprafeţei, ilustrat în special prin Glorificare

a Mariei şi monumentala compoziţie Asediul Constantinopolului, voită eroare istorică purtând mesajul antiotoman specific vremii; li se alătură Rugul în flăcări, Acatistul Sfântului Nicolae şi Legenda fiului risipitor. Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugăciunea tuturor sfinţilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, frescă de amploare considerată şi ea o invocaţie la apărarea Moldovei în faţa ameninţării semilunei.

Biserica Mănăstirii Humor se numără, alături de bisericile de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore, printre ctitoriile împodobite atât la interior cât şi la exterior cu fresce bizantine care le fac unice în lumea ortodoxă. În fapt, fresca exterioară de la Humor pictată de Toma Zugravul în 1535 deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară din Moldova.

În pronaos picturile înfăţişează Sinaxarul (calendarul bisericesc), icoana Adormirii Maicii Domnului şi a Sfintei Fecioare rugătoare, îngeri şi profeţi. În camera mormintelor bolta este acoperită cu scene din viaţa Sfintei Fecioare Maria. În naos sunt pictate chipuri de sfinţi, ciclul Patimilor şi Învierea, iar pe boltă Hristos Pantocrator. Tot în naos sunt tablourile ctitorilor. În altar, pe bolta absidei, este reprezentată, tradiţional, Maica Domnului cu Pruncul, alături de chipuri de sfinţi ierarhi şi Cina cea de taină. Dar ceea ce impresionează cel mai mult sunt frescele exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (faţada sudică), Arborele lui Iesei (faţada nordică), Judecata de Apoi (faţada vestică) şi Cinul, care cuprinde o procesiune a sfinţilor îngeri, profeţi, apostoli, ierarhi, martiri şi cuvioşi (absidele laterale şi cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de remarcat, în partea inferioară, scena asediului Constantinopolului, reflectând evenimentele din 1453 care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de către turci.

Arhitectura Mănăstirii Humor prezintă un interes cu totul deosebit. Aici apar pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova pridvorul deschis şi o încăpere la etaj, numită tainiţă, ce se suprapune camerei mormintelor. În zilele de răstrişte aici se păstrau obiectele de preţ. Din pridvor se pătrunde în pronaos, iar mai departe în camera mormintelor şi în naos. Spre răsărit biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului, despărţit de naos printr-o catapeteasmă foarte veche, o excepţională sculptură în lemn. Edificiul are plan treflat, fără turlă pe naos ca şi în cazul altor ctitorii boiereşti. Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade, inovaţie în epocă determinată atât de tradiţia constructivă locală (prispe, foişoare) cât şi de influenţele renascentiste din exterior (loggia preluată mai târziu şi de “stilul brâncovenesc”). Faţadele prezintă cunoscutul joc de arcaturi şi ocniţe, ancadramentele de piatră sunt dreptunghiulare la ferestrele gotice bipartite. Turnul de apărare a fost înălţat de Vasile Lupu (1641).

Evangheliarul de la Humor (1473) cu celebra miniatură a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt (aflat în prezent în muzeul Mănăstirii Putna) şi jiltul pe care sunt sculptate capete de bour certifică, printre altele, valoarea centrului de cultură care a fost mănăstirea încă de la începuturi.

Viaţa monahală a călugărilor a fost întreruptă în 1785, la anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic; biserica s-a menţinut cu îndeletnicirile parohiale până la 1 august 1991 când şi-a recăpătat statutul de mănăstire, acum fiind slujită de călugăriţe.

Bucovina Manastiri Manastiri Bucovina

Related Listing

Place Your Review

Rate this place by clicking a star below :

Send To Friend

Verificare cod
captcha image

Send Inquiry

Verificare cod
captcha image

CONTACT

Simply Travel
Telefon: 0745 755 968 / 0230 523523
Email: office@simplytravel.ro
Licenta de turism: TO 5787/28.03.2011
Brevet de turism: 16856/30.07.2010
Polita de asigurare: nr. 29931/23.10.2014-22.10.2015 (OMNIASIG VIG SA)

CONTRACTUL CU TURISTUL (click pentru descarcare)